șipot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘÍPOT, șipote, s. n. 1. Izvor a cărui apă țâșnește cu putere (și care este captată printr-un jgheab sau printr-o țeavă). ♦ Jgheab, țeavă prin care se captează apa unui izvor. ♦ Țeavă de scurgere; burlan.
2. (
Reg.) Loc unde o apă curge repede; vârtej. –
Cf. bg. šepot „murmur”.