sinuos - explicat in DEX

sinuos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SINUÓS, -OÁSĂ, sinuoși, -oase, adj. Care are o linie șerpuitoare, plină de cotituri; cotit; șerpuitor. ♦ Fig. (Despre caracterul oamenilor) Schimbător, șovăielnic; plin de reticențe. [Pr.: -nu-os] – Din fr. sinueux, lat. sinuosus.

sinuos (Dicționar de neologisme, 1986)
SINUÓS, -OÁSĂ adj. Șerpuitor, cotit. ♦ (Fig.; despre firea, caracterul cuiva) Schimbător, șovăielnic. [Pron. -nu-os. / cf. fr. sinueux, lat. sinuosus < sinus – îndoitură].

sinuos (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SINUÓS, -OÁSĂ adj. 1. cu sinuozități; cotit. 2. (fig.; despre firea, caracterul cuiva) schimbător, șovăielnic. (< fr. sinueux, lat. sinuosus)

sinuos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sinuós (-nu-os) adj. m., pl. sinuóși; f. sinuoásă, pl. sinuoáse

sinuos (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sinuós, -oásă adj. (lat. sinuosus). Cu multe sinurĭ (golfurĭ, cotiturĭ), întortocheat: rîŭ sinuos.

sinuos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sinuos a. care face multe ocoluri: rîu cu cursul sinuos.

sinuos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SINUÓS, -OÁSĂ, sinuoși, -oase, adj. Care are o linie șerpuitoare, plină de cotituri; cotit; șerpuitor. ♦ Fig. (Despre caracterul oamenilor) Schimbător, șovăielnic; plin de reticențe. [Pr.: -nu-os] — Din fr. sinueux, lat. sinuosus.