sinucide (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SINUCÍDE, sinucíd, vb. III.
Refl. A-și lua singur viața, a se omorî; a-și face seama. –
Sine +
ucide (după
fr. suicider).sinucide (Dicționar de neologisme, 1986)SINUCÍDE vb. III. refl. A-și ridica singur viața, a se omorî. [P.i.
sinucíd. / <
sine +
ucide, după fr.
suicider].
sinucide (Marele dicționar de neologisme, 2000)SINUCÍDE vb. refl. a-și lua singur viața, a se omorî. (după fr.
suicider)
sinucide (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!sinucíde (a se ~) (si-nu-/sin-u-) vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se sinucídesinucide (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sinucide v. a-și face seama, a-și lua vieața [!].
sinucide (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SINUCÍDE, sinucíd, vb. III.
Refl. A-și lua singur viața, a se omorî; a-și face (singur) seama. —
Sine +
ucide (după
fr. suicider).