sincretic - explicat in DEX

sincretic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SINCRÉTIC, -Ă, sincretici, -ce, adj. Care ține de sincretism, referitor la sincretism. – Din fr. syncrétique.

sincretic (Dicționar de neologisme, 1986)
SINCRÉTIC, -Ă adj. Referitor la sincretism; sincretistic. [< fr. syncrétique].

sincretic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SINCRÉTIC, -Ă adj. 1. referitor la sincretism. 2. (psih.) care formează un tot perceput în mod global. (< fr. syncrétique)

sincretic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sincrétic adj. m., pl. sincrétici; f. sincrétică, pl. sincrétice

sincretic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sincrétic, -ă adj. (d. sincretizm). Fil. Relativ la sincretizm. Subst. Adept al sincretizmuluĭ.

sincretic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SINCRÉTIC, -Ă, sincretici, -ce, adj. Care ține de sincretism, referitor la sincretism. — Din fr. syncrétique.