sinartroză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SINARTRÓZĂ, sinartroze, s. f. Articulație fixă între două oase. – Din
fr. synarthrose.sinartroză (Dicționar de neologisme, 1986)SINARTRÓZĂ s.f. (
Anat.) Articulație fixă între două oase fără interpunerea unei cavități sinoviale. [< fr.
synarthrose, cf. gr.
syn – cu,
arthrosis – articulație].
sinartroză (Marele dicționar de neologisme, 2000)SINARTRÓZĂ s. f. articulație fixă între două oase, fără interpunerea unei cavități sinovale. (< fr.
synarthrose)
sinartroză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!sinartróză (si-nar-/sin-ar-) s. f.,
g.-d. art. sinartrózei; pl. sinartrózesinartroză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SINARTRÓZĂ, sinartroze, s. f. Articulație fixă între două oase. — Din
fr. synarthrose.