simpatizà - explicat in DEX

simpatiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SIMPATIZÁ, simpatizez, vb. I. 1. Tranz. A avea sentimente de simpatie (1) față de cineva. ◊ Refl. recipr. Se simpatizează de multă vreme. 2. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „cu”) A împărtăși ideile, sentimentele cuiva, a avea aceleași aspirații, aceleași idealuri, aceleași convingeri cu cineva; a fi de partea unei grupări politice sau a unei mișcări (cunoscându-i și împărtășindu-i principiile, acțiunile etc.). – Din fr. sympathiser.

simpatiza (Dicționar de neologisme, 1986)
SIMPATIZÁ vb. I. tr. A avea sentimente de simpatie (1) față de cineva sau ceva. ♦ intr. A împărtăși ideile, sentimentele și aspirațiile cuiva. [< fr. sympathiser].

simpatiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SIMPATIZÁ vb. I. tr. a avea sentimente de simpatie (1) față de cineva sau ceva. II. intr. a împărtăși ideile, sentimentele sau aspirațiile cuiva. (< fr. sympathiser)

simpatiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
simpatizá (a ~) vb., ind. prez. 3 simpatizeáză

simpatiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SIMPATIZÁ, simpatizez, vb. I. 1. Tranz. A avea sentimente de simpatie (1) față de cineva. ◊ Refl. recipr. Se simpatizează de multă vreme. 2. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „cu”) A împărtăși ideile, sentimentele cuiva, a avea aceleași aspirații, aceleași idealuri, aceleași convingeri cu cineva; a fi de partea unei grupări politice sau a unei mișcări (cunoscându-i și împărtășindu-i principiile, acțiunile etc.). — Din fr. sympathiser.

simpatizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
simpatizà v. a avea simpatie unul pentru altul.