simpaticotonie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SIMPATICOTONÍE s. f. Stare de dezechilibru a funcțiunii sistemului nervos vegetativ cauzată de exagerarea activității sistemului nervos simpatic. – Din
fr. sympathicotonie.simpaticotonie (Dicționar de neologisme, 1986)SIMPATICOTONÍE s.f. (
Med.) Constituție caracterizată printr-o sensibilitate specială a sistemului nervos simpatic. [Gen.
-iei. / < fr.
sympathicotonie].
simpaticotonie (Marele dicționar de neologisme, 2000)SIMPATICOTONÍE s. f. constituție caracterizată printr-o sensibilitate specială a sistemului nervos simpatic. (< fr.
sympathicotonie)
simpaticotonie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)simpaticotoníe (boală)
s. f.,
art. simpaticotonía, g.-d. simpaticotoníi, art. simpaticotoníeisimpaticotonie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SIMPATICOTONÍE s. f. Stare de dezechilibru a funcțiunii sistemului nervos vegetativ cauzată de exagerarea activității sistemului nervos simpatic. — Din
fr. sympathicotonie.