silicicol - explicat in DEX

silicicol (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SILICÍCOL, -Ă, silicicoli, -e, adj. (Despre plante) Care este adaptat la un sol bogat în bioxid de siliciu sau în roci silicioase. – Din fr. silicicole.

silicicol (Dicționar de neologisme, 1986)
SILICÍCOL, -Ă adj. (Despre plante) Care crește în solurile silicioase. [< fr. silicicole, cf. lat. silex – cremene, colere – a locui].

silicicol (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SILICÍCOL, -Ă adj. (despre plante) care crește pe soluri silicioase. (< fr. silicicole)

silicicol (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
SILICICÓL, -Ă (‹ fr; {s} lat. silex, silicis „cremene” + colo „a locui”) adj. (Despre plante) Adaptat la un sol bogat în siliciu (ex. vița de vie, hrișca, secara, salcâmul) sau la roci silicioase.

silicicol (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
silicícol adj. m., pl. silicícoli; f. silicícolă, pl. silicícole

silicicol (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SILICÍCOL, -Ă, silicicoli, -e, adj. (Despre plante) Care este adaptat la un sol bogat în dioxid de siliciu sau în roci silicioase. — Din fr. silicicole.