silcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÍLCĂ, silce, s. f. Sfoară cu care se leagă bucățelele de plută în frânghia carmacelor. –
Et. nec.silcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sílcă s. f.,
g.-d. art. sílcei; pl. sílcesilcă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SÍLCĂ, silce, s. f. Sfoară cu care se leagă bucățelele de plută în frânghia carmacelor. —
Et. nec.