sforăitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SFORĂITÓR, -OÁRE, sforăitori, -oare, adj. 1. Care sforăie; cu sforăituri.
2. Fig. (Despre felul de exprimare al cuiva) Gol de conținut, declamator, emfatic. [
Pr.:
-ră-i-] –
Sforăi +
suf. -tor.