sfios - explicat in DEX

sfios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SFIÓS, -OÁSĂ, sfioși, -oase, adj. Lipsit de îndrăzneală; timid, rușinos, rezervat, sfielnic, sfiicios; (despre manifestări, gesturi) care denotă timiditate, lipsă de îndrăzneală, nesiguranță, jenă. [Pr.: sfi-os] – Sfii + suf. -os.

sfios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sfiós adj. m., pl. sfióși; f. sfioásă, pl. sfioáse

sfios (Dicționaru limbii românești, 1939)
sfiós, -oásă adj. (d. a se sfii). Care se sfiește, timid. Respectuos.

sfios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sfios a. plin de sfială: sfios ca o fată mare.

sfios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SFIÓS, -OÁSĂ, sfioși, -oase, adj. Lipsit de îndrăzneală; timid, rușinos, rezervat, sfielnic, sfiicios; (despre manifestări, gesturi) care denotă timiditate, lipsă de îndrăzneală, nesiguranță, jenă. [Pr.: sfi-os] — Sfii + suf. -os.