sfalerit(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SFALERÍT,sfalerite, s. n. (Min.) Blendă. – Din fr. sphalérite.
sfalerit(Marele dicționar de neologisme, 2000) SFALERÍTs. n. blendă (1). (< fr. sphalérite)
sfalerit(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) !sfalerít s. n., pl. sfaleríte
sfalerit(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SFALERÍT,sfalerite, s. n. (Min.) Blendă. — Din fr. sphalérite.