sfadnic - explicat in DEX

sfadnic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SFÁDNIC, -Ă, sfadnici, -ce, adj. (Reg.; adesea substantivat) Certăreț, arțăgos. – Din sl. sŭvadĩnikŭ.

sfadnic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sfádnic (reg.) adj. m., pl. sfádnici; f. sfádnică, pl. sfádnice

sfadnic (Dicționaru limbii românești, 1939)
sfádnic, -ă adj. (vsl. sŭvadĭnikŭ). Vechĭ. Sfădalnic.

sfadnic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SFÁDNIC, -Ă, sfadnici, -ce, adj. (Reg.; adesea substantivat) Certăreț, arțăgos. — Din sl. sŭvadĭnikŭ.