sezină - explicat in DEX

sezină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SEZÍNĂ, sezine, s. f. Posesiune de drept a bunurilor succesorale, în temeiul căreia anumiți moștenitori sunt îndreptățiți să perceapă uzufruct și să exercite dreptul la acțiune privitoare la aceste bunuri încă de la deschiderea succesiunii. – Din fr. saisine.

sezină (Dicționar de neologisme, 1986)
SEZÍNĂ s.f. (Jur.) Drept de luare imediată în posesiune a unei moșteniri legale, fără autorizația prealabilă a justiției. [< fr. saisine].

sezină (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SEZÍNĂ s. f. (jur.) drept de luare imediată în posesiune a unei moșteniri legale, fără autorizația prealabilă a justiției. (< fr. saisine)

sezină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sezínă s. f., g.-d. art. sezínei; pl. sezíne

sezină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SEZÍNĂ, sezine, s. f. Posesiune de drept a bunurilor succesorale, în temeiul căreia anumiți moștenitori sunt îndreptățiți să perceapă uzufruct și să exercite dreptul la acțiune privitoare la aceste bunuri încă de la deschiderea succesiunii. — Din fr. saisine.