sertizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERTIZÁRE, sertizări, s. f. Acțiunea de
a sertiza și rezultatul ei. –
V. sertiza.sertizare (Dicționar de neologisme, 1986)SERTIZÁRE s.f. Acțiunea de a sertiza; sertizaj. [<
sertiza].
sertizare (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SERTIZÁRE (‹
sertiza)
s. f. 1. Sistem de fixare a unei pietre ornamentale într-o montură metalică prin îndoirea marginilor monturii sau a unor gheare ale ei.
2. (
TEHN.) Operație de reducere, prin deformarea plastică a secțiunii la capătul unei piese tubulare, în vederea asamblării ei cu o altă piesă.
sertizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sertizáre s. f.,
g.-d. art. sertizắrii; pl. sertizắrisertizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERTIZÁRE, sertizări, s. f. Acțiunea de
a sertiza și rezultatul ei. —
V. sertiza.