sericicol (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERICÍCOL, -Ă, sericicoli, -e, adj. Care ține de sericicultură, privitor la sericicultură. – Din
fr. séricicole.sericicol (Dicționar de neologisme, 1986)SERICÍCOL, -Ă adj. Referitor la sericicultură. [Var.
sericol, -ă adj. / < fr.
séricicole].
sericicol (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERICÍCOL, -Ă adj. referitor la sericicultură. (< fr.
séricicole)
sericicol (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sericícol adj. m.,
pl. sericícoli; f. sericícolă, pl. sericícolesericicol (Dicționaru limbii românești, 1939)*sericícol, -ă adj. (lat.
séricum, matasă, și
-col din
agri-col). Relativ la productiunea mătăsiĭ. – Și
sericol.sericicol (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERICÍCOL, -Ă, sericicoli, -e, adj. Care ține de sericicultură, privitor la sericicultură. — Din
fr. séricicole.