sericeu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERICÉU, -CÉE, sericei, -cee, adj. (
Bot.; despre unele organe) Acoperit cu peri mătăsoși, moi la pipăit. – Din
it. sericeo.sericeu (Dicționar de neologisme, 1986)SERICÉU, -ÉE adj. (
Liv.) Asemănător cu mătasea, mătăsos. ♦ (
Bot.; despre unele organe) Acoperit cu peri mătăsoși și moi. [Pron.
-ceu. / cf. it.
sericeo < lat.
sericeus].
sericeu (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERICÉU, -ÉE adj. asemănător cu mătasea, mătăsos. ◊ (bot.; despre unele organe) acoperit cu peri mătăsoși și moi. (< lat.
sericeus)
sericeu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sericéu adj. m.,
pl. sericéi; f. sg. și
pl. sericéesericeu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERICÉU, -CÉE, sericei, -cee, adj. (
Bot.; despre unele organe) Acoperit cu peri mătăsoși, moi la pipăit. — Din
it. sericeo.