serialism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERIALÍSM s. n. Etapă în evoluția atonalismului și dodecafoniei, care are drept element ordonator al lucrării muzicale seria de 12 sunete; muzică serială. [
Pr.:
-ri-a-] – Din
fr. sérialisme.serialism (Dicționar de neologisme, 1986)SERIALÍSM s.n. Tehnică de compoziție muzicală care folosește totalitatea celor 12 sunete cromatice, considerate ca având aceeași importanță. V.
dodecafonism. [Pron.
-ri-a-. / et. incertă].
serialism (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERIALÍSM s. n. (muz.) tehnică de compoziție care constă în utilizarea gamei de 1
2 semitonuri într-un sistem având drept element ordonator seria (8). (< fr.
sérialisme)
serialism (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SERIALÍSM (‹
germ.,
fr.)
s. n. (
MUZ.) Tehnică de compoziție constând în folosirea unei serii (
9) ca material de construcție a melodiilor (temelor) și acordurilor unei lucrări; ordinea succesiunii sunetelor e stabilită de compozitor.
S. fiind conceput de A. Schönberg ca un sistem ce nu este bazat pe ierarhia elementelor componente, repetarea fiecărui sunet nu este admisă decât după derularea integrală a seriei.
serialism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERIALÍSM s. n. Tehnică de compoziție constând în folosirea unei serii de 12 sunete ca material de construcție; muzică serială. [
Pr.: -
ri-a-] — Din
fr. sérialisme.