seria (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERIÁ, seriez, vb. I.
Tranz. A așeza în serii sau pe serii; a clasa, a tria, a orândui mărfuri, obiecte etc., dându-le un număr de serie. [
Pr.:
-ri-a] – Din
fr. sérier.seria (Dicționar de neologisme, 1986)SERIÁ vb. I. tr. A așeza, a orândui, a clasa pe serii. [Pron.
-ri-a, p.i. 3,6
-iază, ger.
-iind. / < fr.
sérier].
seria (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERIÁ vb. tr. a așeza, a orândui, a clasa pe serii. (< fr.
sérier)
seria (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)seriá (a ~) (-ri-a) vb.,
ind. prez. 3
seriáză, 1
pl. seriém (-ri-em); conj. prez. 3
să seriéze; ger. seriínd (-ri-ind)seria (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERIÁ, seriez, vb. I.
Tranz. A așeza în serii sau pe serii; a clasa, a tria, a orândui mărfuri, obiecte etc., dându-le un număr de serie. [
Pr.: -
ri-a] — Din
fr. sérier.