septogen - explicat in DEX

septogen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SEPTOGÉN, -Ă, septogeni, -e, adj. (Despre bacterii) Care produce putrefacție. – Din septic (după gazogen).

septogen (Dicționar de neologisme, 1986)
SEPTOGÉN, -Ă adj. (Despre bacterii) Care produce putrefacție. [Cf. gr. septein – a putrezi, gennan – a naște].

septogen (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SEPTOGÉN, -Ă adj. (despre bacterii) care produce putrefacție. (< septo- + -gen²)

septogen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
septogén adj. m., pl. septogéni; f. septogénă, pl. septogéne

septogen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SEPTOGÉN, -Ă, septogeni, -e, adj. (Despre bacterii) Care produce putrefacție. — Din septic (după gazogen).