senzualist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SENZUALÍST, -Ă, senzualiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care aparține senzualismului (
1), privitor la senzualism.
2. S. m. și
f. Adept al senzualismului (
1). [
Pr.:
-zu-a-] – Din
fr. sensualiste.senzualist (Dicționar de neologisme, 1986)SENZUALÍST, -Ă adj. Referitor la senzualism (
1). //
s.m. și f. Adept al senzualismului. [Pron.
-zu-a-. / cf. fr.
sensualiste].
senzualist (Marele dicționar de neologisme, 2000)SENZUALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al senzualismului. (< fr.
sensualiste)
senzualist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)senzualíst (-zu-a-) adj. m.,
s. m.,
pl. senzualíști; adj. f.,
s. f. senzualístă, pl. senzualístesenzualist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SENZUALÍST, -Ă, senzualiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care aparține senzualismului (
1), privitor la senzualism.
2. S. m. și
f. Adept al senzualismului (
1). [
Pr.: -
zu-a-] — Din
fr. sensualiste.