semălui - explicat in DEX

semălui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SEMĂLUÍ, semắlui, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) asemăna, a (se) compara. – Din magh. számolni.

semălui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
semăluí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. semắlui, 3 semắluie, imperf. 3 sg. semăluiá; conj. prez. 3 să semắluie

semălui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SEMĂLUÍ, semắlui, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) asemăna, a (se) compara. — Din magh. számolni.