semnifica - explicat in DEX



semnifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SEMNIFICÁ, pers. 3 semnífică, vb. I. Intranz. și tranz. A avea înțelesul de..., a însemna. – Din fr. signifier, lat. significare (după semn).

semnifica (Dicționar de neologisme, 1986)
SEMNIFICÁ vb. I. tr. A însemna, a avea înțelesul de...; a avea o semnificație. [P.i. 3,6 -că. / < lat. significare, cf. fr. signifier, după semn].

semnifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SEMNIFICÁ vb. tr. a avea înțelesul de...; a însemna. (după fr. signifier, lat., it. significare)

semnifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
semnificá (a ~) vb., ind. prez. 3 semnífică; conj. prez. 3 să semnífice

semnifica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SEMNIFICÁ, pers. 3 semnifică, vb. I. Intranz. și tranz. A avea înțelesul de..., a însemna. — Din fr. signifier, lat. significare (după semn).

semnificà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
semnificà v. 1. a fi semn despre; 2. a notifica pe calea justiției: a semnifica o sentință.