selenaut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SELENAÚT, selenauți, s. m. Astronaut care călătorește spre Lună (
I 1), care explorează Luna (
I 1). –
Selene (
n. pr.) + [cosmo]
naut.selenaut (Dicționar de neologisme, 1986)SELENAÚT s.m. Astronaut care călătorește spre Lună, care explorează Luna; lunaut. [Pron.
-na-ut. / cf. gr.
selene – Lună,
nautes – corăbier].
selenaut (Marele dicționar de neologisme, 2000)SELENAÚT s. m. astronaut care călătorește spre Lună; lunaut; selenit
2 (II). (< selen- + -naut)
selenaut (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SELENAÚT, selenauți, s. m. Astronaut care călătorește spre Lună (
I 1), care explorează Luna (
I 1). —
Selene (
n. pr.) + [cosmo]
naut.