sefardit(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SEFARDÍT, -Ă,sefardiți, -te, adj. Sefard. – Din sefard.
sefardit(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) *sefardít adj. m., pl. sefardíți; f. sefardítă, pl. sefardíte
sefardit(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SEFARDÍT, -Ă,sefardiți, -te, adj. Sefard. — Din sefard.