secuime - explicat in DEX

secuime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SECUÍME s. f. Ținut locuit de secui; populația secuiască. – Secui + suf. -ime.

secuime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
secuíme s. f., g.-d. art. secuímii

secuime (Dicționaru limbii românești, 1939)
secuíme f. Mulțime de Secuĭ. Ținutu Secuilor.

secuime (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SECUÍME s. f. Ținut locuit de secui; populația secuiască. — Secui + suf. -ime.