seu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SEU s. n. Grăsime animală obținută din țesuturile grase ale bovinelor, ovinelor și cabalinelor, întrebuințată în industrie și, mai rar, în alimentație. ♦
Fig. Avere, bogăție, bunăstare personală. ◊
Expr. A trăi din seul său = a trăi numai din ceea ce a agonisit singur; a trăi din resurse proprii.
A face (sau
a prinde) seu = a se îmbogăți.
A pune (sau a
prinde etc.)
seu = a se îngrășa.
A avea seu la rărunchi = a fi înstărit, a avea avere; a-i merge foarte bine. –
Lat. sebum.seu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)seu (-uri), s. n. – Grăsime animală. –
Mr.,
megl. seu, istr. sew. Lat. sēbum (Diez, I, 382; Pușcariu 1553; REW 7762),
cf. it. sego, logud.,
prov.,
cat. seu, v. fr. siu (›
fr. suif),
sp.,
port. sebo. –
Der. soios, adj. (cu seu, murdar, gras), în loc de
*seuios; soi (
var. soaie),
s. n. și
f. (jeg, grăsime, murdărie), formație regresivă (după Tiktin, legat de
zoaie; după Giuglea,
LL, II, 53, din
lat. suillus „purcel”);
soi, vb. (a murdări, a unge).
Cf. soili.seu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)seu s. n.,
art. séulseu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)seu n. V.
său.seu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SEU s. n. Grăsime animală obținută din țesuturile grase ale bovinelor, ovinelor și cabalinelor, folosită în industrie și, mai rar, în alimentație. ♦
Fig. Avere, bogăție, bunăstare personală. ♦
Expr. A trăi din seul său = a trăi numai din ceea ce a agonisit singur; a trăi din resurse proprii.
A face (sau
a prinde)
seu = a se îmbogăți.
A pune (sau
a prinde etc.)
seu = a se îngrășa.
A avea seu la rărunchi = a fi înstărit, a avea avere; a-i merge foarte bine. —
Lat. sebum.seŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)seŭ (vest) și
săŭ (est) n., pl.
urĭ (lat.
sêbum și
sêvum, seŭ; it.
sevo, pv. cat.
seu, fr.
suif, sp. pg.
sebo. V.
sebaceŭ). Grăsime de vacă saŭ de altă vită:
lumînare de seu. Fig. Avere, putere:
a avea seŭ (În est și
a avea săŭ la rărunchĭ). V.
bleaz, cirviș, osînză, slănină, untură.