scuza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCUZÁ, scuz, vb. I.
1. Refl. A cere scuze (
2), a-și exprima (în fața cuiva) părerea de rău pentru o greșeală făcută; a se dezvinovăți, a se justifica. ◊
Expr. (
Tranz. absol.)
Scuzați! formulă de politețe prin care cineva își cere iertare pentru o greșeală, o stângăcie etc.
2. Tranz. A accepta, a primi scuzele (
2) cuiva; a ierta. – Din
it. scusare. Cf. fr. excuser.