scârnăvenie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SCÂRNĂVÉNIE s. f. (Rar) Scârnăvie. – Scârnav + suf. -enie.
scârnăvenie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) scârnăvénie (rar) (-ni-e) s. f., art. scârnăvénia(ni-a), g.-d. scârnăvénii, art. scârnăvéniei
scârnăvenie(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SCÂRNĂVÉNIE s. f. (Rar) Scârnăvie. — Scârnav + suf. -enie.