scabios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCABIÓS, -OÁSĂ, scabioși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Bolnav de scabie; râios.
2. Care ține de scabie, privitor la scabie. [
Pr.:
-bi-os] – Din
fr. scabieux.scabios (Dicționar de neologisme, 1986)SCABIÓS, -OÁSĂ adj., s.m. și f. (Bolnav) de scabie; râios. [Pron.
-bi-os. / cf. lat.
scabiosus, fr.
scabieux].
scabios (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCABIÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. (bolnav) de scabie. (< fr.
scabieux, lat.
scabiosus)
scabios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scabiós (rar)
(-bi-os) adj. m.,
pl. scabióși; f. scabioásă, pl. scabioásescabios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCABIÓS, -OÁSĂ, scabioși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Bolnav de scabie; râios.
2. Care ține de scabie, privitor la scabie. [
Pr.: -
bi-os] — Din
fr. scabieux.