scorer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCÓRER, (
1)
scoreri, s. m., (
2)
scorere, s. n. 1. Persoană însărcinată cu evidența (și afișarea) scorului într-o întrecere sportivă.
2. S. n. Panou, tabel pe care se afișează scorul într-o întrecere sportivă. – Din
engl. scorer.scorer (Dicționar de neologisme, 1986)SCÓRER s.m. (
Sport)
1. Realizator de goluri la fotbal; golgheter.
2. Cel care înregistrează scorul în foile de arbitraj; cel care operează pe panoul de scor evoluția rezultatului echipelor angajate în joc. [< engl.
scorer].
scorer (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCÓRER I.
s. m. 1. golgheter. 2. cel care înregistrează scorul în foile de arbitraj; cel care operează pe panoul de scor evoluția rezultatului echipelor angajate în joc. II. s. n. panou pe care se afișează scorul într-o întrecere sportivă. (< engl.
scorer)
scorer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scórer1 (persoană)
s. m.,
pl. scóreriscorer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scórer2 (obiect)
s. n.,
pl. scórerescorer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCÓRER, (
1)
scoreri, s. m., (
2)
scorere, s. n. 1. Persoană însărcinată cu evidența (și afișarea) scorului într-o întrecere sportivă.
2. S. n. Panou, tabel pe care se afișează scorul într-o întrecere sportivă. — Din
engl. scorer.