scorburos - explicat in DEX

scorburos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCORBURÓS, -OÁSĂ, scorburoși, -oase, adj. (Despre copaci sau trunchiuri de copaci) Cu scorburi (1), găunos, scorboroșit; (despre pământ, munți etc.) plin de văgăuni, de peșteri. [Var.: (reg.) scorborós, -oásă adj.] – Scorbură + suf. -os.

scorburos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scorburós adj. m., pl. scorburóși; f. scorburoásă, pl. scorburoáse

scorburos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
scorburos a. 1. plin de scorburi, găurit; 2. găunos, plin de văgăune: munți scorburoși.

scorburos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCORBURÓS, -OÁSĂ, scorburoși, -oase, adj. (Despre copaci sau trunchiuri de copaci) Cu scorburi (1), găunos, scorboroșit; (despre pământ, munți etc.) plin de văgăuni, de peșteri. [Var.: (reg.) scorborós, -oásă adj.] — Scorbură + suf. -os.