scorțos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCORȚÓS, -OÁSĂ, scorțoși, -oase, adj. 1. Care nu se îndoaie, care rămâne drept, lipsit de suplețe, țeapăn, tare, rigid; a cărui suprafață prezintă asperități, care este aspru la pipăit ca o scoarță (
1). ♦
Fig. (Despre oameni și manifestările lor). Care este lipsit de maleabilitate, care nu este conciliant; rigid, distant.
2. (Despre lemne, pământ etc.) Cu o crustă groasă și aspră, cu scoarță. ◊
Pepene scorțos = pepene galben cu miezul tare.
Mere scorțoase = varietate de mere mari, cu coaja groasă, de culoare galbenă-ruginie. ♦ (Despre piele) Îngroșat, aspru, uscat, bătătorit, crăpat; (despre față, mâini etc.) cu pielea îngroșată, aspră, bătătorită, crăpată. –
Scoarță +
suf. -os.scorțos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scorțós adj. m.,
pl. scorțóși; f. scorțoásă, pl. scorțoásescorțos (Dicționaru limbii românești, 1939)scorțós, -oásă adj. (d.
scoarță). Ca scoarța, acoperit de scoarță (adică cu crăpăturĭ și zgrunțurĭ):
un pepene galben (
zămos)
scorțos, nișțe mînĭ scorțoase. Fig. Obraz scorțos, obraz gros (fără rușine). Subst. Cu obrazu gros:
mă scorțosule ! V.
cojan.scorțos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)scorțos a.
1. cu scoarța tare și groasă:
pepene scorțos; 2. fig. tare, țeapăn:
mână scorțoasă.scorțos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCORȚÓS, -OÁSĂ, scorțoși, -oase, adj. 1. Care nu se îndoaie, care rămâne drept, lipsit de suplețe, țeapăn, tare, rigid; a cărui supiáfață prezintă asperități, care este aspru la pipăit ca o scoarță (
1). ♦
Fig. (Despre oameni și manifestările lor) Care este lipsit de maleabilitate, care nu este conciliant; rigid, distant.
2. (Despre lemne, pământ etc.) Cu o crustă groasă și aspră, cu scoarță. ◊
Pepene scorțos = pepene galben cu miezul tare.
Mere scorțoase = varietate de mere mari, cu coaja groasă, de culoare galbenă-ruginie. ♦ (Despre piele) îngroșat, aspru, uscat, bătătorit, crăpat; (despre față, mâini etc.) cu pielea îngroșată, aspră, bătătorită, crăpată. —
Scoarță +
suf. -
os.