sclivisire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCLIVISÍRE, sclivisiri, s. f. Acțiunea de
a (se) sclivisi și rezultatul ei: dichisire; netezire, lustruire. –
V. sclivisi.sclivisire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sclivisíre (
înv.,
fam.)
s. f.,
g.-d. art. sclivisírii; pl. sclivisírisclivisire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCLIVISÍRE, sclivisiri, s. f. (
Pop. și
fam.) Acțiunea de
a (se) sclivisi și rezultatul ei; dichisire; netezire, lustruire. —
V. sclivisi.