scizipar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCIZIPÁR, -Ă, scizipari, -e, adj. (Despre unele organisme unicelulare; adesea substantivat) Care se înmulțește prin sciziparitate. – Din
fr. scissipare.scizipar (Dicționar de neologisme, 1986)SCIZIPÁR, -Ă adj. Care se înmulțește prin sciziparitate. [< fr.
scissipare].
scizipar (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCIZIPÁR, -Ă adj. care se înmulțește prin sciziparitate. (< fr.
scissipare)
scizipar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scizipár adj. m.,
pl. scizipári; f. scizipáră, pl. scizipárescizipar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCIZIPÁR, -Ă, scizipari, -e, adj. (Despre unele organisme unicelulare: adesea substantivat) Care se înmulțește prin sciziparitate. — Din
fr. scissipare.