scizionare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCIZIONÁRE, scizionări, s. f. Acțiunea de
a (se) sciziona și rezultatul ei. [
Pr.:
-zi-o-] –
V. sciziona.scizionare (Dicționar de neologisme, 1986)SCIZIONÁRE s.f. Acțiunea de a (se) sciziona și rezultatul ei; sciziune. [<
sciziona].
scizionare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scizionáre (-zi-o-) s. f.,
g.-d. art. scizionắrii; pl. scizionắriscizionare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCIZIONÁRE, scizionări, s. f. Acțiunea de
a (se) sciziona și rezultatul ei. [
Pr.: -
zi-o-] —
V. sciziona.