sciziona (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCIZIONÁ, scizionez, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) despărți, a (se) separa, a (se) desprinde dintr-un întreg organizat. [
Pr.:
-zi-o-] – Din
sciziune.sciziona (Dicționar de neologisme, 1986)SCIZIONÁ vb. I. tr., refl. A (se) despărți, a (se) separa, a (se) desprinde dintr-un tot organizat. [Pron.
-zi-o-. / <
scizi(une) +
-ona].
sciziona (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCIZIONÁ vb. tr., refl. a (se) despărți, a (se) separa, a (se) desprinde. (< fr.
scissionner)
sciziona (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scizioná (a ~) (-zi-o-) vb.,
ind. prez. 3
scizioneázăsciziona (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCIZIONÁ, scizionez, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) despărți, a (se) separa, a (se) desprinde dintr-un întreg organizat. [
Pr.: -
zi-o-] — Din
sciziune.