schizofită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCHIZOFÍTĂ, schizofite, s. f. (La
pl.) Grup de plante care au ca mod de reproducere diviziunea simplă; (și la
sg.) plantă din acest grup. – Din
fr. schizophytes.schizofită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)schizofítă s. f.,
g.-d. art. schizofítei; pl. schizofíteschizofită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCHIZOFÍTĂ, schizofite, s. f. (La
pl.) Grup de plante care au ca mod de reproducere diviziunea simplă; (și la
sg.) plantă din acest grup. — Din
fr. schizophyte.