schizofazie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCHIZOFAZÍE, schizofazii, s. f. (
Med.) Tulburare patologică (în schizofrenie) care se manifestă prin vorbire incoerentă, confuză. – Din
fr. schizophasie.schizofazie (Dicționar de neologisme, 1986)SCHIZOFAZÍE s.f. Vorbire incoerentă, confuză, în ciuda înțelegerii cuvintelor, întâlnită în formele avansate de schizofrenie; disfrazie. [Gen.
-iei. / < fr.
schizophasie, cf. gr.
schizein – a împărți,
phasis – vorbire].
schizofazie (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCHIZOFAZÍE s. f. vorbire incoerentă, confuză, în ciuda înțelegerii cuvintelor, schizofrenie. (< fr.
schizophasie)
schizofazie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCHIZOFAZÍE, schizofazii, s.f (
Med.) Tulburare patologică (în schizofrenie) care se manifestă prin vorbire incoerentă, confuză. — Din
fr. schizophasie.