schimnicie - explicat in DEX

schimnicie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCHIMNICÍE, schimnicii, s. f. (Rar) 1. Starea, viața de schimnic; pustnicie, sihăstrie. 2. Locuință a schimnicului. [Var.: schivnicíe s. f.] – Schimnic + suf. -ie.

schimnicie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!schimnicíe/schivnicíe (rar) s. f., art. schimnicía/ schivnicía, g.-d. art. schimnicíei/schivnicíei; pl. schimnicíi/ schivnicíi, art. schimnicíile/schivnicíile

schimnicie (Dicționaru limbii românești, 1939)
schimnicíe f. Viață de schimnic.

schimnicie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCHIMNICÍE, schimnicii, s. f. 1. Starea, viața de schimnic; pustnicie, sihăstrie. 2. Locuință a schimnicului. [Var.: (rar) schivnicíe s. f.] — Schimnic + suf. -ie.