schilăvos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCHILĂVÓS, -OÁSĂ, schilăvoși, -oase, adj. (
Înv.) Schilod. –
Schilav +
suf. -os.schilăvos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)schilăvós (
înv.)
adj. m.,
pl. schilăvóși; f. schilăvoásă, pl. schilăvoáseschilăvos (Dicționaru limbii românești, 1939)schilăvós, -oásă adj.
Rar. De un aspect ca de un schilav:
stihurĭ schilăvoase.schilăvos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCHILĂVÓS, -OÁSĂ, schilăvoși, -oase, adj. (
înv.) Schilod. —
Schilav +
suf. -
os.