schilav (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCHÍLAV, -Ă, schilavi, -e, adj. (
Înv. și
pop.) Schilod. – Probabil contaminare între
chilav (
reg. „schilod” <
bg.,
scr. ) și
schilod.schilav (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)schílav, schílavă, schílavi, schílave, adj. (înv.)
1. (pop.) schilod; ciung, olog.
2. (reg.) sleit de puteri (din cauza bătrâneții).
schilav (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)schiláv (-vă), adj. – Schilod, invalid. Din
chilav contaminat cu
sb. iskilaviti „a schilodi”.
Der. din
sl. kilavŭ (Diez,
Gramm., I, 445), contaminat cu
schilod (Candrea) nu constituie o explicație satisfăcătoare). –
Der. schilăvi, vb. (a schilodi),
cf. chilăvi; schilăvitură, s. f. (deformație);
schilăvos, adj. (bolnav, invalid; șchiop; imperfect).
Cf. schilod.schilav (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)schílav (
înv.,
pop.)
adj. m.,
pl. schílavi; f. schílavă, pl. schílaveschilav (Dicționaru limbii românești, 1939)schílav (est),
-áv (vest) și
chílav (vechĭ), -
ă adj. (sîrb. bg.
kilav. V.
chilă 1).
Rar. Schilod, infirm, invalid.
schilav (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCHÍLAV, -Ă, schilavi, -e, adj. (
înv. și
pop.) Schilod. — Probabil contaminare între
chilav (
reg. „schilod” <
bg.,
sb.) și
schilod.