sangvinic(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) !sangvínic(sang-vi-) adj. m., pl. sangvínici; f. sangvínică, pl. sangvínice
sangvinic(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SANGVÍNIC, -Ă,sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguínic, -ă adj.] — Din germ. sanguinisch.