sâmbovină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÂMBOVÍNĂ, sâmbovine, s. f. Arbore înalt până la 20 m, cu coroană largă, frunze lanceolate, flori verzi-gălbui care apar înainte de înfrunzire, și cu fructe comestibile, de forma unor cireșe mici; mierea-ursului
(Celtis australis). [
Var.:
sâmbovín s. m.] –
Et. nec.