rumina (Dicționar de neologisme, 1986)
RUMINÁ vb. I. intr. 1. (Liv.; despre animale) A rumega. 2. tr. (Fig.) A medita asupra unui fapt. [Cf. fr. ruminer, it. ruminare].
rumina (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RUMINÁ vb. tr. 1. (despre animale) a rumega. 2. (fig.) a medita asupra unui fapt. (< fr. ruminer, lat. ruminare)
rumina (Mic dicționar mitologic greco-roman, 1969)
Rumina, în mitologia romană, divinitate care-i proteja pe copiii nou-născuți.