rumegare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RUMEGÁRE,rumegări, s. f. Acțiunea de a rumega și rezultatul ei. – V. rumega.
rumegare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) rumegáre s. f., g.-d. art. rumegắrii; pl. rumegắri
rumegare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RUMEGÁRE,rumegări, s. f. Acțiunea de a rumega și rezultatul ei. — V. rumega.