rubefacție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RUBEFÁCȚIE, rubefacții, s. f. (
Med.) Înroșire a pielii produsă de o substanță rubefiantă. – Din
fr. rubéfaction.rubefacție (Dicționar de neologisme, 1986)RUBEFÁCȚIE s.f. Înroșire a pielii, produsă de o substanță rubefiantă. [< fr.
rubéfaction].
rubefacție (Marele dicționar de neologisme, 2000)RUBEFÁCȚIE s. f. 1. înroșire a pielii, produsă de o substanță rubefiantă. 2. colorație roșie a solurilor, cu o desicație intensă. (< fr.
rubéfication)
rubefacție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RUBEFÁCȚIE, rubefacții, s. f. (
Med.) înroșire a pielii produsă de o substanță rubefiantă. — Din
fr. rubéfaction.