roșcat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ROȘCÁT, -Ă, roșcați, -te, adj. Cu reflexe roșietice. ♦ (Substantivat) Persoană cu păr blond sau castaniu cu nuanțe roșietice. ♦ (Substantivat,
n.) Culoare care bate în roșu. –
Cf. roșu, roșcă.roșcat (Dicționaru limbii românești, 1939)roșcát, -ă adj. (îld.
*roșicat, d.
roș). Care bate în roș (arămiŭ):
păr roșcat. Care are asemenea păr:
om roșcat.roșcat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)roșcát adj. m.,
pl. roșcáți; f. roșcátă, pl. roșcáteroșcat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)roșcat a.
cu părul sau fața roșie.roșcat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ROȘCÁT, -Ă, roșcați, -te, adj. Cu reflexe roșietice. ♦ (Substantivat) Persoană cu păr blond sau castaniu cu nuanțe roșietice. ♦ (Substantivat,
n.) Culoare care bate în roșu. —
Cf. r o ș u, r o ș c ă.