rotoțele (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ROTOȚÉLE s. f. pl. (În sintagma)
Rotoțele albe = plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunzele lanceolate și dințate și cu flori albe-gălbui, dispuse în capitule
(Achillea ptarmica). – Din
roată.