romanța - explicat in DEX

romanța (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ROMANȚÁ, romanțéz, vb. I. Tranz. A prezenta viața unui om celebru, a unui fapt istoric etc. cu detalii imaginate de autor. – Din it. romanzare, fr. romancer.

romanța (Dicționar de neologisme, 1986)
ROMANȚÁ vb. I. tr. A prezenta, a descrie viața cuiva cu adaosuri imaginate de autor. [< it. romanzare, cf. fr. romancer].

romanța (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ROMANȚÁ vb. tr. a descrie viața unui om celebru, cu adaosuri imaginate de autor. (< it. romanzare, fr. romancer)

romanța (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
romanțá (a ~) vb., ind. prez. 3 romanțeáză

romanța (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ROMANȚÁ, romanțez, vb. I. Tranz. A expune într-o formă literară un fapt istoric, o biografie (a unei persoane celebre), a unui fapt istoric etc. cu detalii imaginate de autor. — Din it. romanzare, fr. romancer.